CARIA DENTARĂ

Caria dentară rezultă din fermentarea carbohidraților de către bacteriile producătoare de acid din biofilmul dentar. Bacteriile prezente în placă fermentează carbohidrații dietetici, în special zaharoza, în acizi care apoi provoacă o scădere a pH-ului plăcii adiacente suprafeței dintelui, ducând la demineralizarea substanțelor dure dentare, de exemplu, smalțul, dentina și cimentul. O scădere a nivelului pH-ului sub 5 în biofilmul dentar are ca rezultat demineralizarea smalțului dar etiologia și debutul cariei dentare este un proces complex și pur și simplu consumul de carbohidrați nu are ca rezultat neapărat dezvoltarea cariilor.

Formarea și progresia cariilor dentare este influențată de prezența anumitor microorganisme orale, consumul de zaharuri libere, dezvoltarea defectelor de smalț și ciment, capacitatea tampon a salivei, condițiile socio-economice și practicile de igienă orală. Frecvența consumului, textura și durata expunerii la diferiți carbohidrați sunt factori importanți care influențează și formarea cariilor dentare. În general, alimentele care provoacă o scădere mai mare a pH-ului plăcii au un potențial cariogen mai mare și, prin urmare, măsurarea pH-ului plăcii este considerată o metodă validă pentru a evalua capacitatea diferitelor alimente și băuturi de a crește riscul apariției cariilor dentare.

Impactul dăunător al alimentelor cu zahăr, cum ar fi băuturile carbogazoase, sucurile de fructe și gustările dulci sau lipicioase, asupra sănătății dentare a fost studiat pe larg. De obicei, aceste produse produc o scădere mare a pH-ului plăcii. Cu toate acestea, unele băuturi, cum ar fi băuturile pe bază de lapte cu malț, au produs o creștere acută a pH-ului plăcii și poate ajuta la prevenirea formării cariilor. Studiile care examinează impactul potențial al carbohidraților cu amidon asupra riscului de carie dentară sunt mai limitate. În studiile actuale, s-a constatat că diferite produse de panificație produc scăderi variabile ale pH-ului plăcii și s-a emis ipoteza că acestea pot contribui la un risc mai mare de carie dentară. Astfel, variațiile metodologice între studii, în special cantitatea de carbohidrați testată și metoda de evaluare a scăderii pH-ului plăcii, limitează compararea și interpretarea rezultatelor între studii.

Digestia amidonului începe în cavitatea bucală în timpul masticației și se amestecă cu α-amilaza din salivă. Studiile de demineralizare dentară indică faptul că amidonul de grâu fiert poate fi descompus rapid în maltoză de către α-amilaza din salivă. În mod similar, până la 50% din amidonul din pâine este hidrolizat în 30 de secunde de la mestecat și amestecarea cu salivă în gură. În mod tradițional, carbohidrații au fost clasificați pe baza structurii lor fizice și chimice în zaharuri „simple” sau carbohidrați „complecși”. Astfel, această clasificare nu reflectă cu exactitate viteza de digestie și absorbție a diferitelor tipuri de carbohidrați în cavitatea bucală sau sistemul digestiv.

Alimentele bogate în amidon sunt adesea ignorate atunci când stomatologii sfătuiesc pacienții cu privire la îngrijirea bucală și etiologia cariilor dentare. Educația pentru sănătatea orală cu privire la aportul alimentar s-a concentrat în mod tradițional pe reducerea alimentelor zaharoase, în special a celor care conțin zaharoză, pentru a preveni cariile dentare. Rezultatele studiilor arată că alimentele cu amidon, în special cele care sunt digerate mai rapid în cavitatea bucală, au un potențial similar sau mai mare decât alimentele cu zahăr de a scădea pH-ul plăcii și, prin urmare, pot prezenta un risc crescut de carii dentare. Persoanele cu rate ridicate de carii dentare sau sănătate orală precară pot beneficia de consumul de diete care conțin carbohidrați care sunt digerați și absorbiți lent.

Consumul excesiv de carbohidrați, în special carbohidrații rafinați, poate duce la apariția cariilor dentare. Acest lucru se datorează faptului că bacteriile din cavitatea orală se hrănesc cu carbohidrați și produc acizi care pot coroda smalțul dinților, ceea ce duce la apariția cariilor.

Însă, trebuie să reținem că nu toți carbohidrații sunt egali în ceea ce privește impactul asupra sănătății dentare. Carbohidrații complecși, cum ar fi cei găsiți în legume, fructe și cereale integrale, sunt mai puțin susceptibili să provoace cari decât carbohidrații rafinați, cum ar fi cei găsiți în dulciuri și băuturi zaharoase.

Pentru a menține sănătatea dentară, este important să avem o alimentație echilibrată, care să includă o varietate de alimente sănătoase, cum ar fi legume, fructe, proteine ​​slabe și carbohidrați complecși, iar consumul de alimente bogate în zahăr și carbohidrați rafinați trebuie să fie limitate. sau evitat pe cât posibil. De asemenea, este important să periem dinții de cel puțin două ori pe zi și să vizitam regulat medicul dentist pentru verificări și curățări profesionale.